Banca Mondială: România trebuie să direcționeze fondurile europene către zonele urbane
Autor: Antonia Popescu pe 10 dec 2019 / 15:32 | Opinii

Cele 28 de state membre nu au reuşit miercuri să ajungă la un acord cu privire la o definiţie a produselor financiare

România ar trebui să direcţioneze fondurile europene disponibile, împreună cu alte surse de finanţare, pentru a asigura dezvoltarea zonelor urbane într-un mod durabil, incluziv şi competitiv, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale privind dezvoltarea urbană durabilă pentru perioada de programare 2021-2027, elaborat împreună cu Comisia Europeană şi actorii relevanţi din România, parte a iniţiativei "Catching-up Regions". 

Cele mai dinamice regiuni din Uniunea Europeană (UE) fie au una sau mai multe zone metropolitane sau aglomerări urbane între graniţele acestora, fie sunt aproape de o astfel de zonă dintr-o altă regiune.

Lucian Șova, reacție nervoasă: Corina Crețu “HABARNAM”

Polonia şi România au fost primele ţări care au testat această iniţiativă, activitatea fiind extinsă punându-se accentul pe determinarea modului în care regiunile pot să devină mai competitive şi mai incluzive. "Analiza noastră arată clar că oraşele şi aglomerările urbane sunt motoare de creştere în România şi în UE în sens larg", a afirmat Tatiana Proskuryakova, Directorul de Ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria, citată într-un comunicat al Băncii Mondiale, remis, marţi, Agerpres. "Pentru a ajuta centrele urbane să prospere, acestea au nevoie de o abordare globală a investiţiilor şi furnizării de servicii, care să evite fragmentarea pe sectoare sau oprirea dezvoltării la limita administrativă a unei localităţi", a adăugat ea. Printre recomandările făcute de Banca Mondială pentru perioada de programare 2021-2027 se numără: o abordare mai descentralizată cu programe operaţionale regionale concepute pentru fiecare dintre cele opt regiuni din România şi cu autorităţi de management regionale; alocări bine delimitate pentru zonele urbane; o anvelopă mai mare pentru investirea în dezvoltare urbană durabilă în 2021-2027 care să depăşească cerinţa minimă de 6% a Fondului European de Dezvoltare Regională; concentrarea pe zonele urbane funcţionale (nu doar pe oraşe) şi abordările interjurisdicţionale; precum şi o paletă mai mare a domeniilor de intervenţie pentru oraşe. "În următoarea perioadă de programare, Comisia îşi propune să consolideze şi mai mult dimensiunea urbană a politicii de coeziune prin investiţii ţintite pentru a sprijini oraşe competitive, durabile şi incluzive", a arătat, la rândul său, Vittoria Alliata di Villlafranca, director în Direcţia Generală Politică Regională şi Urbană a Comisiei Europene. Ea a subliniat că acest studiu poate să ajute oraşele din România să coopereze mai mult cu zonele din jur în cadrul unor proiecte comune de dezvoltare. Aceasta ar duce la utilizarea mai eficientă a finanţării publice, un potenţial mai mare pentru dezvoltarea locală şi servicii mai bune pentru cetăţeni şi întreprinderi. Investiţiile strategice în infrastructură care vor fi efectuate în următorii ani vor crea modele de dezvoltare pentru sute de ani de acum înainte. Traseul de dezvoltare şi creştere al României nu este cunoscut încă, dar este clar că oraşele vor fi actorii principali. Şi modul în care se dezvoltă oraşele din România acum va defini felul în care va arăta România mâine.

Abonează-te la notificari
Te-ar putea interesa și...
Opinii Vezi toate articolele