"Să nu ne amăgim cu PNRR-ul. PNRR nu este o sumă de bani care ne cade din cer şi facem ce vrem cu ea.  Deocamdată trebuie să avem proiecte ca să luăm banii; în al doilea rând, orice investiţie pe care o facem cu banii din PNRR înseamnă o debalansare a balanţei comerciale pentru că nu producem în România bunuri de capital necesare investiţiilor. Deci din acest punct de vedere mergem pe sârmă. Suntem nişte somnambuli. Echilibrul trebuie să fie, de acum înainte, regula de bază în economia românească, pentru că ne confruntăm cu pericole din toate punctele de vedere.

Deocamdată eu cred că nu putem spera la mai bine, pentru că toate lucrurile acestea se pot echilibra printr-o guvernare foarte atentă şi foarte inteligentă. Ori noi nu avem nici guvernare, probabil în câteva zile nu o să mai avem nici Guvern, deci suntem lăsaţi de capul nostru nu numai individual, dar şi ca ţară", a spus Mircea Coşea, potrivit DCNews.

Klaus Iohannis: Aprobarea PNRR - moment de o mare importanţă pentru viitorul României

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă un moment simbolic de o mare importanţă pentru România.

"Salut anunţul făcut doamna von der Leyen despre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, care a primit undă verde de la Comisia Europeană chiar astăzi. Aprobarea sa reprezintă un moment simbolic, de o mare importanţă pentru viitorul ţării noastre. Acest plan este rezultatul unui dialog intens cu Comisia Europeană din ultimele luni, dar şi al unui efort colectiv instituţional fără precedent. A fost un proces extrem de laborios, care a presupus o muncă extraordinară sub presiunea timpului şi le mulţumesc tuturor celor care au contribuit la elaborarea cu succes a acestui plan", a spus şeful statului, în conferinţa de presă comună cu şefa CE, Ursula von der Leyen, şi premierul Florin Cîţu.

El a subliniat că finalizarea PNRR şi aprobarea de către Comisia Europeană este doar o "victorie de etapă".

"Am făcut astăzi un pas important către ceea ce propunem să realizăm în România în anii următori, dar provocările majore încep abia acum. Implementarea deplină şi la timp a tuturor măsurilor din acest plan este esenţială. Vreau să fim foarte bine pregătiţi pentru etapa cea mai importantă - demararea şi mai ales finalizarea reformelor pe care ni le-am asumat", a afirmat Iohannis.

Preşedintele a susţinut că prin accesarea fondurilor puse la dispoziţie de Uniunea Europeană România poate fi schimbată în profunzime.

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un instrument deosebit de important pentru România, care ne oferă, pe lângă finanţarea acţiunilor de redresare economică, resursele pentru a implementa investiţii şi reforme structurale esenţiale pentru dezvoltarea ţării noastre pe termen mediu şi lung. Toate aceste resurse financiare reprezintă o oportunitate extraordinară pentru noi să investim în construirea de autostrăzi, în căi ferate, să modernizăm infrastructura energetică şi de mediu, să dezvoltăm reţeaua de spitale, să implementăm programe de digitalizare în economie, în administraţie, să investim în infrastructura din educaţie şi din sănătate", a declarat Iohannis.

Preşedintele a punctat că investiţiile în sănătate sunt un pilon definitoriu al acestui Plan şi a indicat că Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti este un exemplu edificator al contribuţiei pe care fondurile europene o aduc la modernizarea infrastructurii spitaliceşti din România.

"Prin folosirea acestor fonduri, pacienţii vor beneficia de îngrijire de calitate şi de cele mai avansate tehnologii în domeniu. Acesta este însă doar începutul, mai este multă muncă de făcut de aici înainte. Avem o responsabilitate uriaşă pentru a ne asigura că banii europeni vor schimba faţa României şi vor aduce o viaţă mai bună pentru cetăţenii noştri", a completat Iohannis.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.