”Jenny” dovedește că oceanele pot fi curățate. Cum funcționează
Autor: Oana Pavelescu
Data actualizării:
Data publicării:
Boyan Slat, în vârstă de 27 de ani, este un inventator olandez și fondatorul al companiei Ocean Cleanup, o organizație nonprofit care își propune să elimine 90% din plasticul care plutește în oceane, până în 2040.

Acest obiectiv a părut adesea de neatins. The Ocean Cleanup a lansat prima sa încercare de a crea un dispozitiv de prindere a plasticului în 2018, dar prototipul s-a rupt în apă. Un model mai nou, lansat în 2019, a reușit să colecteze mai bine plasticul, dar organizația a estimat că ar avea nevoie de sute de astfel de dispozitive pentru a curăța oceanele lumii.

Oamenii de știință și inginerii au început să se întrebe dacă grupul ar putea să justifice zecile de milioane de dolari pe care le-a dobândit în finanțare.

Dar, în timpul verii, organizația și-a pus speranțele într-un nou dispozitiv, pe care l-a poreclit Jenny. Instalația este, în esență, o coastă artificială plutitoare care prinde plasticul în faldurile sale ca un braț uriaș, apoi canalizează gunoiul într-o plasă țesută în formă de pâlnie. Două nave o remorchează prin apă cu aproximativ 1,5 noduri (mai lent decât viteza normală de mers pe jos), iar curentul oceanic împinge gunoaiele plutitoare spre plasa gigantică.

La începutul lunii august, echipa a lansat-o pe Jenny în Marea Insulă de Gunoi a Pacificului, un vortex plin de gunoaie între Hawaii și California. Zona aceea de gunoi este cea mai mare acumulare de plastic oceanic din lume, potrivit estimărilor Ocean Cleanup.

Săptămâna trecută, Jenny s-a confruntat cu testul său final, organizația încercând să determine dacă poate aduce la țărm cantități mari de plastic fără ca plasa să se spargă sau să se defecteze. Ocean Cleanup a declarat că dispozitivul a transportat 9.000 de kilograme, adică aproape 20.000 de lire sterline, de gunoi din Oceanul Pacific - o dovadă că zona de gunoi ar putea fi curățată în cele din urmă.

Citește și: Pericol ecologic în Marea Neagră. 3.000 de tone de uree se scufundă

Cum funcționează noul dispozitiv

Dispozitivul de curățare a oceanului conceput de Slat a parcurs un drum lung de la prototipul original: o barieră plutitoare de 330 de metri lungime care semăna cu o țeavă lungă scufundată în apă.

Cea mai nouă versiune este în formă de U și este mai flexibilă, precum separatoarele de culoare dintr-o piscină. Odată ce plasa se umple de plastic (cam o dată la câtva săptămâni), un echipaj o ridică din apă și golește gunoiul pe una dintre navele care trage plasa.

Odată adus la țărm, plasticul este reciclat. Deocamdată, Ocean Cleanup folosește plasticul pentru a confecționa 200 de perechi de ochelari de soare care costă de 200 de dolari, direcționând veniturile înapoi în eforturile de curățare. În cele din urmă, organizația speră să se asocieze cu diverse mărci pentru a face mai multe produse reciclate.

Slat a estimat că echipa ar avea nevoie de aproximativ 10 astfel de instalații pentru a curăța 50% din Marea Plasă de Gunoi a Pacificului, în cinci ani. Un singur dispozitiv poate conține între 10.000 și 15.000 de kilograme de plastic, a scris el pe Twitter.

Citește și: De câtă apă este nevoie pentru fabricarea unei perechi de blugi

Îngrijorările legate de dispozitivul de curățare a oceanelor persistă

Sistemul Ocean Cleanup colectează mai multe tipuri de gunoaie plutitoare, inclusiv containere mari, plase de pescuit și microplastice de doar câțiva milimetri. Însă acesta captează doar plasticul care plutește în apropierea suprafeței oceanului. Un studiu publicat anul trecut a sugerat că ar putea exista de peste 30 de ori mai mult plastic pe fundul oceanului decât lângă suprafață.

Organizația spune că bucățile mari de plastic plutitor se vor degrada în cele din urmă în microplastice care sunt mult mai greu de curățat.

Cercetătorii au estimat că aproximativ 11 milioane de tone de plastic sunt aruncate în ocean în fiecare an. Până în 2040, această cifră ar putea crește la 29 de milioane de tone. Zece dispozitive Jenny ar fi capabile să colecteze între 15.000 și 20.000 de tone pe an, potrivit Ocean Cleanup.

În plus, bărcile care trag dispozitivul Jenny necesită combustibil, ceea ce înseamnă că există un cost de mediu. Inițial, dispozitivul a fost proiectat pentru a colecta pasiv plasticul folosind curentul oceanic, dar acest design a dus la deversarea unei cantități prea mari de gunoi colectat. The Ocean Cleanup spune că achiziționează credite de carbon pentru a compensa emisiile navelor de remorcare.

"Odată ce plasticul a ajuns în largul oceanului, devine foarte costisitor și consumator de combustibil fosil să îl scoatem din nou la suprafață", a declarat luna trecută pentru Reuters Miriam Goldstein, director pentru politicii privind oceanele în cadrul think tank-ului Center for American Progress.

Dar Slat a scris sâmbătă pe Twitter că mai este încă timp pentru a aborda aceste preocupări.

"Mai sunt încă multe lucruri de pus la punct", a scris el despre activitatea de curățare a plasticului a grupului său, "dar un lucru știm acum: dacă desfășurăm o flotă mică de astfel de sisteme, se POATE curăța."

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Cele mai mari companii listate la bursa din Germania

Clasamentul celor mai mari capitalizări de la bursa...

Stagnare a creditării companiilor din zona euro

Creditarea companiilor din zona euro stagnează, atrage...

Explozie la Petromidia. Plan Roşu de intervenţie

O explozie puternică s-a produs, vineri, la rafinăria...

Valabilitatea cardurilor de energie a fost prelungită

Veşti bune pentru beneficiarii cardurilor de energie. 

Cumpărături în weekend. Important este ce spune românul

Ce scandal, câteva discuții, dezbateri, câtă zarvă și...


pixel