Recuperarea salariilor de la companiile în insolvență. Cum ”simplifică” procedura OUG-ul emis vineri
Autor: Matei Ion pe 22 feb, 16:55 | Mutarea zilei

Practic nicio lege nu protejează angajații firmelor aflate în insolvență

Vineri a fost oficializată o ordonanță de urgență prin care, spun guvernanții, se simplifică procedura specială ce trebuie respectată de un angajat, pentru a-și primi banii de salariu, atunci când angajatorul intră în insolvență.

Noua regulă trebuie transpusă și procedural în legislație până miercuri, pentru a deveni aplicabilă, însă nici aceasta nu protejează de fapt angajații care rămân neplătiți.

Pașii de urmat de către salariați

Condițiile pentru plata salariilor, în situații precum cea de mai sus, pot fi găsite în Legea nr. 200/2006. Aceasta prevede regulile aplicabile pentru constituirea și folosirea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale. După cum e, deja, evident din obiectul de reglementare al actului normativ, vorbim de o rezervă de unde se asigură plata salariilor atunci când angajatorul intră în insolvență.Dacă ne uităm la vechile condiții, era necesar ca două condiții să fie îndeplinite pentru ca un salariat să ceară plata salariilor din acest fond:

să se fi deschis procedura insolvenței față de angajatorul acelui salariat și să se fi dispus ridicarea totală sau parțială a dreptului de administrare al angajatorului.În curând, însă, cea de-a doua condiție va fi înlăturată. Deși principalul pas pentru simplificarea procedurii a fost făcut, prin oficializarea Ordonanței de urgență nr. 9/2021, în 19 februarie, mai e necesar ca și normele metodologice aferente să fie modificate printr-o hotărâre nouă a Guvernului. Acest lucru ar trebui să aibă loc, teoretic, până miercuri.Cu alte cuvinte, se va schimba și procedura ce va trebui urmată pentru plata salariilor din Fond. În sensul că va dispărea obligația de depunere a documentului care demonstrează ridicarea dreptului de administrare.Va rămâne de depus un singur tip de documente, la agențiile teritoriale de muncă: documente care să ateste că împotriva angajatorului a fost pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă de deschidere a procedurii insolvenței.Atenție! Deși schimbarea va fi completă doar când are loc și modificarea normelor metodologice, teoretic nu mai poate fi cerut, nici acum, documentul care să ateste ridicarea dreptului de administrare - până la urmă, un act normativ cum e o normă metodologică, de valoare inferioară Legii nr. 200/2006 (în forma actualizată), nu poate să deroge de la aceasta.În plus, pentru a nu mai exista niciun dubiu, OUG nr. 9/2021 prevede că se soluționează conform vechii proceduri (potrivit căreia era necesară depunerea dovezii ridicării dreptului de administrare) exclusiv cererile depuse până la momentul intrării în vigoare a OUG nr. 9/2021 (adică până pe 18 februarie, inclusiv).Cine depune documentele și undeCa regulă, administratorul sau lichidatorul judiciar al angajatorului aflat în stare de insolvență depune asemenea documente. Iar, pe lângă documente care să ateste deschiderea procedurii insolvenței, trebuie făcută o cerere de plată a creanțelor salariale. Însă Legea nr. 200/2006 prevede că, în egală măsură, aceste documente pot fi depuse și de către salariați ori de reprezentanții acestora. Însă, dacă aceștia vor dori să depună documentele, ei sunt obligați să se adreseze, mai întâi, administratorului sau lichidatorului.Dacă sunt îndeplinite condițiile pentru acoperirea salariilor din Fond, agenția teritorială emite dispoziția privind stabilirea cuantumului creanțelor salariale. Aceasta trebuie comunicată administratorului/lichidatorului, iar ea este titlu executoriu de la momentul la care expiră termenul de plată, notează avocatnet.ro.Însă ce datorii față de salariați pot fi, mai exact, acoperite din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale? E vorba de:salariile restante;compensațiile bănești restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihnă neefectuat de salariați, dar numai pentru maximum un an de muncă;plățile compensatorii restante, în cuantumul stabilit în contractul colectiv de muncă și/sau în contractul individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă;compensațiile restante pe care angajatorii au obligația de a le plăti, potrivit contractului colectiv de muncă și/sau contractului individual de muncă, în cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale;indemnizațiile restante, pe care angajatorii au obligația, potrivit legii, de a le plăti pe durata întreruperii temporare a activității.Important! Nu pot fi acoperite, din Fondul de garantare, contribuțiile sociale datorate de angajatorii în stare de insolvență.De asemenea, există un plafon până la care rezervele din Fond pot fi folosite pentru acoperirea sumelor de mai sus: nu mai mult de trei salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.Cum ajung bani la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale? Din contribuția asiguratorie pentru muncă, pe care toți angajatorii o datorează la stat pentru salariații proprii, 15% se duce la acel fond (acesta este procentul stabilit din oficiu, dar el poate fi modificat anual prin legea bugetului de stat).Contribuția pentru muncă este singura contribuție socială obligatorie datorată de angajator. Contribuțiile pentru pensii și sănătate sunt datorate de salariați, dar sunt plătite efectiv de angajator.Atenție! Schimbarea va fi completă abia după ce va avea loc și modificarea normelor metodologice ale Legii nr. 200/2006.

Te-ar putea interesa și...
Mutarea zilei Vezi toate articolele