Rusia pierde lupta pentru gazoductul Nord Stream-2. Lovitura de grație
Autor: Mara Ivan
Data publicării:
Un proiect cu prea multe implicații politice și economice
Un proiect cu prea multe implicații politice și economice
Preşedintele american Donald Trump a promulgat legea ce impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2, proiect aflat în miezul unei bătălii economice şi geopolitice între SUA şi Europa. În timp ce Washington consideră că proiectul va spori dependența UE de gazul rusesc, UE denunţă amestecul SUA în politica sa energetică.

Gazoductul, a cărui construcţie se apropie de finalizare, traversează Marea Baltică, ocolind Ucraina. Conducta ar fi permis dublarea livrărilor directe de gaz din Rusia spre ţările din Europa Occidentală, prin Germania, principalul beneficiar al proiectului. Într-o discuţie cu omologul său german Heiko Maas, secretarul de stat american Mike Pompeo şi-a reiterat "opoziţia puternică" faţă de continuarea lucrărilor la Nord Stream 2.

În replică, Moscova a lăsat foarte clar să se înţeleagă că va duce la bun sfârşit acest proiect în pofida sancţiunilor anunţate de SUA, încrise într-o lege mai cuprinzătoare vizând bugetul apărării americane pentru anul fiscal 2020. Documentul prevede îngheţarea activelor şi revocarea vizelor americane antreprenorilor implicaţi în proiect.

Departamentul de Stat urmează să comunice în termen de 60 de zile numele întreprinderilor şi persoanelor care vor intra sub incidenţa acestor sancţiuni. Una din principalele ţinte este compania elveţiano-germană Allseas, proprietara celei mai mari nave de instalare a gazoductelor din lume Pioneering Spirit, angajată de Gazprom pentru construirea segmentului offshore.

Citește și Sancțiuni împotriva Nord Stream 2. Putin amenință cu represalii

De altfel, Allseas și-a sistat activitatea în Marea Baltică. "Allseas va proceda conform prevederilor legale de lichidare şi aşteaptă îndrumări ce includ clarificările necesare de reglementare, tehnice şi de mediu din partea autorităţii americane relevante".

Gazoductul reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de 5 companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell). Numeroase obstacole au împiedicat finalizarea proiectului. Abia la sfârşitul lunii octombrie s-a obţinut acordul din partea guvernului danez ca gazoductul să îi traverseze apele.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

O importantă companie intră pe piața energiei din România

Este vorba despre unul dintre cei mai mare dezvoltatori...

Bosch avertizează asupra unui posibil nou val de concedieri

Orice reduceri de personal vor fi efectuate "cu simţul...

Mai multe servicii BRD nu vor fi disponibile. Anunţul băncii

BRD anunţă noi lucrări de mentenanţă a sistemelor...

De ce România riscă să piardă banii din PNRR. Răspunsul MIPE

Comisarul european Celine Gauer, responsabil în cadrul...

Alți doi Arnault intră în board-ul grupului LVMH

În vârstă de 31 și 29 de ani, Alexandre și Frédéric...


pixel